Speranțe

Sper să te revăd...

să revăd fața pe care-o sărutam,

palmele pe care le mângâiam,

degetele pe care le strângeam,

gâtul pe care-l mușcam,

părul pe care-l ciufuleam...

... să-ți mai revăd măcar o dată

strălucirea ochilor tăi verzi

în care mă rătăceam adesea,

simțindu-mi lumea toată-n ei...

Sper să te revăd lângă un tei,

la lumina lunii,

sub o stea norocoasă,

pe o stradă pustie sau în mulțime...

... Undeva unde nu există minciuni sau adevăruri ascunse.

Sper să-ți zăresc expresia

când m-ai vedea întâmplător,

să pricep ce-i în sufletul tău...

să văd iar misterele lumii pe buzele tale

calde.

Și mai sper să nu mă fi uitat de tot,

de dragul altor ochi.