Se iubeau

Se iubeau...

Era cea mai mare comoară a lor - 

~iubirea~

Se iubeau sincer,

dar lumea nu voia să le fie roz...

Ea se temea... se temea

că se va trezi din vis,

că era prea frumos 

să fie adevărat...

Se temea că l-ar putea pierde

în floricele de hârtie.

El era urmărit... 

urmărit de trecutul său

ce nu voia să-i dea pace...

Oricât de departe mergea,

ceva îl trăgea înapoi

din brațele ei neputincioase...

~ o umbră din trecut,

o durere,

o amintire,

un gând fugar ~

mereu era ceva ce îl striga...

Se iubeau ca doi copii nebuni

ce își ascund visurile

în borcane cu steluțe

și își scriu speranțele

pe bărcuțe de hârtie;

~ ca doi copii prostuți

ce se grăbesc să crească ~

Poate și astăzi se mai iubesc...