Tu

Din ochii tăi curge Universul

  curge tot, bucată cu bucată,

     fir de praf cu fir de praf...

Din ochii tăi căprui, ori verzi, ori negri,

   ori chiar albaștrii dacă sunt

   adânci și grele lacrimi curg,

      se scurg, ș-ating Pământul.

Din ale tale grele gesturi,

din lungi priviri, din zâmbete de jale

mai pică azi, mai pică ieri

un strop de sânge-n soare.

Și-n recile-ți trăiri clepsidra s-a oprit

și timpul a-ncetat să curgă-n frânt neant

căci tu, copile drag, cu gheața ce se-neacă

în sufletul tău sfânt, lumea o-ncălzești.

Și stau, și-aștept, și sper ca ușa s-o deschizi,

   ca ochii-ți amărui să îndulcească cerul

și viață să clădești din flăcări și văpaie.